Ghidul pacientului


Cum ştiţi dacă aveţi colesterol crescut?

Colesterolul crescut nu produce simptome (nu dă dureri de cap, greaţă, ameţeală sau alt disconfort). Puteţi afla dacă aveţi colesterolul crescut numai după ce verificaţi valorile acestuia printr-o analiză de sānge.
B Dacă sunteţi supraponderal (gras), sedentar (nu faceţi o activitate fizică regulată), aveţi o alimentaţie nesănătoasă (cu multe grăsimi şi puţine legume şi fructe), sunteţi vārstnic sau rudele de sānge au valori crescute ale colesterolului, atunci şi riscul dumneavoastră de a avea dislipidemie este mai mare.

Atenţie īnsă! şi persoanele slabe sau tinere pot avea colesterol crescut.

Īnainte de menopauză femeile au nivelul colesterolului mai mic decāt bărbaţii de aceiaşi vārstă. După menopauză creşte nivelul de LDL şi scade cel de HDL, astfel īncāt după 50 de ani femeile tind să aibă colesterolul mai mare decāt bărbaţii de aceiaşi vārstă.


Deci, după menopauză femeile au risc de a face boală cardiovasculară cel puţin la fel cu al bărbaţilor.




Cu toate acestea, nu se recomanda de rutina tratament hormonal pentru scaderea nivelului colesterolului la femeile aflate la varsta menopauzei (>50 ani)!

Cu toate acestea, nu se recomandă de rutină tratament hormonal pentru scăderea nivelului colesterolului la femeile aflate la vārsta menopauzei (>50 ani)!

Şi ereditatea (genele) influenţiază nivelul de colesterol din sānge prin afectarea vitezei de producţie şi īnlăturare din circulaţiei a acestuia. Astfel, există hipercolesterolemia familială, caracterizată prin nivele crescute de colesterol şi LDL, şi drept consecinţă, prin apariţia precoce a bolii cardiovasculare. Este īnsă o boală rară.


La ce vârstă trebuie să începeţi să vă dozaţi colesterolul?

Toţi adulţii īn vārstă de >20 ani trebuie să-şi determine profilul lipidic (colesterolul total, LDL colesterolul, HDL colesterolul, TG) cel puţin o dată la 5 ani.

Dacă valorile obţinute la prima determinare sunt anormale sau există factori de risc cardiovasculari asociaţi, atunci dozările trebuie făcute mai des, la indicaţia şi sub controlul medicului.

Copiii care provin din familii cu risc crescut de boli cardiovasculare (părinţi sau bunici cu colesterol crescut sau cu boli de inimă la vārste tinere, adică sub 55 de ani) ar trebui să-şi controleze nivelele de colesterol din sānge.


Care sunt valorile normale ale colesterolului?

Pentru adulţi s-au stabilit nişte valori considerate optime ale colesterolului, LDL, HDL şi TG, astfel:

Colesterol total< 200 mg/dl
LDL<100 mg/dl
HDL>60 mg/dl
TG<150 mg/dl

Pentru copiii intre 4-19 ani valorile normale sunt:

Colesterol total<170mg/dl
LDL<110 mg/dl.

Īn funcţie de factorii de risc asociaţi şi de patologia fiecărui pacient, se stabileşte un grad de risc, căruia īi corespunde o anumită "ţintă", sau valoare considerată normală a colesterolului sau LDL-ului.

Deci, nu există o singură valoare normală a colesterolului sau LDL-ului!


De asemenea trebuie reţinut că dintre colesterol, LDL, HDL şi TG, ţinta principală, care trebuie urmarită şi atinsă, este reprezentată de LDL. Care sunt factorii care cresc riscul unui pacient cu dislipidemie?

Īn determinarea riscului, alături de LDL crescut, un rol important īl au:

  • Prezenţa sau absenţa bolii cardiace ischemice (infarct de miocard, angină, intervenţii pe vasele coronare - angioplastii, bypassuri)
  • Afecţiuni ce echivalează cu boala cardiacă ischemică

  • Altă formă de boală aterosclerotică (afectarea arterelor membrelor inferioare - aşa numita "arterită", afectarea arterelor cerebrale, prezenţa unui anevrism de aortă)
  • Diabet zaharat
  • Multipli factori de risc asociaţi (mai jos enumeraţi)
  • Alţi factori de risc majori asociaţi
  • Fumat
  • Hipertensiune arterială (TA>140/90 mmHg sau folosirea medicaţiei antihipertensive)
  • HDL<40 mg /dl
  • Istoric familial de boală cardiacă ischemică (BCI) precoce ( BCI<55 ani la rude de sex masculin şi BCI<65 ani la rude de sex feminin)
  • Vārsta (bărbaţi>45 ani, femei>55 ani)
  • Trebuie reţinut că dacă aţi avut infarct de miocard, accident vascular cerebral sau aveţi diabet zaharat, riscul de boală cardiovasculară este maxim!


    Īn ce categorie de risc vă aflaţi şi care este "ţinta" LDL pe care trebuie să o atingeţi?

    1. Risc scăzut = aveţi maxim un factor de risc dintre cei menţionaţi mai sus
    Ţinta: LDL<160 mg/dl

    2. Risc moderat/moderat īnalt = aveţi 2 sau mai mulţi factori de risc dintre cei menţionaţi mai sus
    Ţinta: LDL<130 mg/dl

    3. Risc īnalt = aveţi boală cardiacă ischemică, altă afectare vasculară aterosclerotică, diabet zaharat sau multipli factori de risc asociaţi care dau un risc crescut
    Ţinta: LDL<100 mg/dl

    4. Risc foarte īnalt = aţi avut recent un accident vascular cerebral, aveţi boală cardiacă ischemică asociată cu diabet zaharat sau cu multipli factori de risc dintre cei mai sus menţionaţi, necontrolaţi (īnca fumaţi, aveţi TA mare netratată, etc)
    Ţinta: LDL<70 mg/dl