Skip to content

Ştiaţi că…

Fumatul ucide

Pe glob există 1,2 miliarde de fumători, ceea ce înseamnă aproximativ o treime din populaţia adultă. În România, 1 din 3 adulţi fumează, dar dintre cei cu vârsta între 25 şi 34 de ani, 46% sunt fumători activi.

În fiecare an, fumatul este responsabil de moartea a 4 milioane de oameni, iar în România 14% din numărul total al deceselor se datorează consumului de tutun.

În medie, o persoană care fumează 20 ţigarete pe zi trăieşte cu 7 ani mai puţin decât un nefumător. Fumatul reduce speranţa de viaţă, dar şi calitatea vieţii.

Fumatul este toxic

În fumul de ţigară se găsesc peste 4.000 de compuşi toxici, din care peste 45 sunt cancerigeni, adică pot declanşa un cancer.

Fumatul produce dependenţă

Nicotina este substanţa care produce dependenţa fizică de tutun, motiv pentru care fumatul este considerat o boală: adicţia de nicotină. Această dependenţă este mai puternică decât cea produsă de cocaină sau marijuana.

„Să te laşi de fumat e simplu.
Eu am făcut acest lucru de o mie de ori.”
Mark Twain

Fumatul – ucigaşul nevăzut

Fumatul afectează sănătatea ta şi a celor din jur datorită substanţelor toxice, iritante şi cancerigene pe care le conţine fumul produs în urma arderii tutunului. Odată cu nicotina, un fumător inhalează aproximativ 4.000 de substanţe chimice, dintre care peste 45 sunt implicate în apariţia cancerului şi alte 400 au diverse efecte toxice asupra organelor corpului uman.

Cele mai nocive componente ale fumului de ţigară sunt:

  • Gudron (sau tar): reprezintă totalitatea particulelor solide din fumul de ţigară. Acestea includ şi substanţe cancerigene, cum este benzopirenul. Gudronul este maro şi lipicios, fiind responsabil de petele galben-maronii de pe dinţi, unghii, plămâni dar şi de pe textilele din încăperile în care se fumează: perdele, cuverturi, haine, etc.
  • Monoxid de carbon: un gaz letal, fără miros, care tinde să înlocuiască oxigenul din sânge, prin afinitatea sa mai mare faţă de hemoglobină (proteina care transportă oxigenul la ţesuturi). Astfel, inima unui fumător trebuie să muncească în plus pentru a asigura cantitatea de oxigen necesară bunei funcţionări a creierului, inimii, muşchilor şi celorlalte organe. Când inima nu mai funcţionează normal, toate organele suferă de pe urma fumatului datorită lipsei cronice a oxigenului.
  • Acid cianhidric: inhibă mişcarea cililor bronşici (mici firişoare care „mătură” substanţele străine din căile respiratorii). Astfel substanţele toxice din fumul de tigară se acumulează mai uşor în plămâni.
  • Radicali liberi: substanţe care afectează muşchiul cardiac şi vasele de sânge. Împreună cu colesterolul sunt implicaţi în depunerea de grăsimi la nivelul pereţilor vaselor de sânge – ateroscleroza.
  • Compuşi radioactivi şi metale (cum ar fi poloniu, arsenic, cadmiu, plumb): sunt implicaţi în apariţia cancerului şi în afectarea sistemului nervos, rinichilor, ochilor, plămânilor.
  • Nicotina: pe lângă inducerea dependenţei fizice, nicotina produce şi vasoconstricţie, tahicardie (creşterea frecvenţei bătăilor cardiace), tulburări endocrine.