Skip to content

Tratament

Cum sunt trataţi pacienţii cu hipertensiune pulmonară şi de ce nu primesc toţi acelaşi tip de tratament?

Deşi denumim generic ca „hipertensiune pulmonară” tipurile variate ale creşterii presiunii pulmonare, pacientul purtător al acestui diagnostic este adesea unic şi răspunde diferit la medicamentele recomandate.

Medicul dumneavoastră va avea rolul de a determina care medicaţie este cea mai potrivită tipului dumneavoastră de hipertensiune pulmonară.

Astfel, unii pacienţi pot rămâne o perioadă de timp fără medicaţ ie specifică, însă cu o monitorizare atentă a simptomelor şi a valorilor presiunilor pulmonare. Aceasta necesită însă o colaborare strânsă medic-pacient.

Unii pacienţi sunt trataţi cu un singur medicament, spre deosebire de alţii, care necesită o combinaţie de medicamente.

Care sunt tipurile de medicamente utilizate în tratamentul hipertensiuunii pulmonare?

Medicamentele folosite în terapia hipertensiunii pulmonare se împart în două mari categorii: cele suportive şi cele specifice.

Medicamentele din prima categorie sunt îndreptate asupra „problemelor” ce apar ca şi consecinţă a hipertensiunii pulmonare: diureticele, anticoagulantele orale şi digoxinul. De asemenea, şi oxigenul este unul dintre „medicamentele” utilizate în tratarea hipertensiunii pulmonare.

Cea de-a doua categorie este reprezentată de medicamente ce au drept ţintă vasele pulmonare şi caracteristicile lor hemodinamice. Ele sunt: vasodilatatoare tradiţionale (blocante ale canalelor de calciu) şi vasodilatatoare moderne: prostanoizi, antagonişti de receptori de endotelină şi inhibitori de fosfodiesterază 5.

Acestea din urmă pot fi administrate în România în cadrul unui Program Naţional de Tratament al Hipertensiunii Pulmonare sau în cadrul unor studii clinice, numai în centre specializate, sub supravegherea medicală atentă, periodică, a unor specialişti în domeniul hipertensiunii pulmonare.

Dacă modalităţile medicamentoase de tratare a hipertensiunii pulmonare se dovedesc ineficiente, în cazuri avansate ale bolii, se poate recurge la alternative: intervenţională sau chirurgicală.

Astfel, septostomia atrială se foloseşte în cazul în care nici un alt tratament nu dă rezultate. Această intervenţie constă în realizarea unui orificiu în peretele dintre cele două atrii, pentru ca sângele să ocolească traiectul pulmonar.

O altă alternativă este cea chirurgicală, reprezentată de transplantul pulmonar sau cel cardio-pulmonar. În cazul în care hipertensiunea pulmonară este urmarea unuia sau mai multor episoade de tromboembolism pulmonar vechi, există alternativa chirurgicală a eliminării trombilor restanţi din arterele pulmonare (operaţie numită trombendarterectomie pulmonară).

Cine beneficiază de tratamentul cu oxigen de lungă durată?

Nu există date suficiente care să susţină beneficiul terapiei cu oxigen pe termen lung.

Însă, atunci când presiunea oxigenului din sângele arterial este în mod constant sub 8kPa (60mmHg), pacienţii sunt sfătuiţi să-şi administreze oxigen pentru cel puţin 15 ore pe zi.

Daca sufăr de hipertensiune pulmonară am voie să fac efort, să călătoresc?

Pacienţii cu hipertensiune pulmonară trebuie să „ducă” o viaţă cât mai apropiată de normal, cunoscând însă câteva reguli:

  • activităţile fizice nu sunt interzise, însă ele trebuie efectuate în limitele impuse de simptomatologie, fără excese care să determine greutate în respiraţie, dureri în piept sau ameţeli;
  • ar trebui evitate sejururile la altitudini mai mari de 1500-2000m fără oxigen suplimentar, precum şi zborul în avioane nepresurizate. În cazul în care boala se manifestă prin dispnee la eforturi mici sau în repaus, zborul cu avionul este contraindicat.

Este contraindicată sarcina la femeile cu hipertensiune pulmonară?

Din păcate, prezenţa sarcinii la pacientele diagnosticate cu hipertensiune pulmonară este asociată cu o mortalitate de 30-50%, de aceea ea este contraindicată, impunându-se măsuri contraceptive în perioada fertilă.

Va trebui să discutaţi cu medicul dumneavoastră curant şi ginecolog care este cea mai potrivită metodă de contracepţie în cazul dumneavoastră, dat fiind că majoritatea anticoncepţionalelor orale sunt contraindicate datorită riscului lor de a favoriza trombozele în circulaţia pulmonară. Sunt de preferat metodele de barieră sau steriletul.

Să învăţăm să convieţuim cu boala: decalog

1. Interzicerea fumatului.

2. Efort fizic în limitele toleranţei organismului.

3. Evitarea expunerii la temperaturi ambientale extreme (inclusiv la băi cu apă fierbinte, aburi, saună etc.).

4. Evitarea călătoriilor la altitudini crescute sau în avioane nepresurizate.

5. Adoptarea unui stil de viaţă sănătos: fără fumat, fără excese alimentare, dietă cu nivel scăzut de sare.

6. Vaccinarea periodică împotriva gripei şi a pneumoniei pneumococice.

7. Cunoaşterea medicamentelor administrate pentru hipertensiunea pulmonară: denumire, doze, efecte adverse posibile.

8. Evitarea administrării de medicamente pentru alte boli fără avizul medicului.

9. Obţinerea suportului familial.

10. Asigurarea suportului psiho-social de specialitate (identificarea centrului medical de specialitate cel mai apropiat de localitatea de domiciliu, înscrierea în grupuri de pacienţi cu aceeaşi boală).