Skip to content

Tratamentul trombozei venoase profunde

Scopurile tratamentului TVP sunt:
– oprirea creşterii trombului deja format;
– împiedicarea migrării cheagului către plămâni;
– stoparea formării de alte cheaguri noi.

Principala metodă de tratament în TVP este reprezentată de medicamentele anticoagulante, care subţiază sângele şi împiedică formarea de cheaguri.

Tratamentul anticoagulant poate fi:
INJECTABIL: se pot administra:

  • heparine nefracţionate (heparină standard): se administrează de obicei intravenos, în perfuzie continuă; necesită verificarea eficienţei tratamentului prin analize de sânge repetate zilnic, şi ajustarea dozelor în funcţie de rezultatul acestora, sau
  • heparină fracţionată (heparină cu greutate moleculară mică, HGMM, de tipul enoxaparină – Clexane®, reviparină – Clivarine®, dalteparină – Fragmin®, nadroparină – Fraxiparine®, tinzaparină – Innohep®): sunt disponibile ca seringi preumplute şi se administrează prin injectare subcutanată, la nivelul abdomenului sau umărului, de 2 ori/zi, în doza indicată de medic; nu necesită monitorizare prin analize de sânge şi ajustare de doză. În cazul unui tratament prelungit, HGMM au avantajul că pot fi administrate chiar de pacient sau de un membru al familiei, acasă, după externare.

ORAL: după o primă etapă de administrare de heparine injectabile, şi cu o perioadă de suprapunere, tratamentul este continuat cu anticoagulante orale (de tipul Sintrom®, Trombostop®, Acenocumarol®), pentru o perioadă ce variază între 3-6 luni şi toată viaţa (în funcţie de factorii de risc asociaţi şi de severitatea bolii). Acest tratament trebuie luat zilnic, după o schemă indicată de medic şi monitorizată regulat prin analize de sânge (INR şi AP).

Precauţii

– în timpul tratamentului anticoagulant pot apărea sângerări mici (de exemplu gingivale la periajul dinţilor), sau importante (în scaun, urină, hematoame importante): anunţaţi medicul imediat ce sesizaţi o hemoragie importantă.
– evitaţi traumatismele în timpul tratamentului anticoagulant.
– sunt interzise injecţiile intramusculare, deoarece cresc riscul de apariţie a unui hematom în muşchi.
– în caz de tratamente stomatologice sau chirurgicale, anunţaţi medicul că urmaţi un tratament anticoagulant.
– în caz de sarcină, anunţaţi urgent medicul curant – anticoagulantele orale nu sunt indicate în sarcină, deoarece acest tratament poate fi nociv pentru făt (pot apărea malformaţii sau hemoragii severe).

Pentru mai multe informaţii legate de acest tratament, solicitaţi şi broşura „Tratamentul anticoagulant oral” sau citiţi informaţiile prezentate pe www.ghidulpacientului.ro!

Dacă TVP se datorează unui tromb mare, extins în sistemul venos, sau dacă se însoţeşte de embolie pulmonară severă, se pot administra intravenos trombolitice, care pot topi cheagul de sânge. Datorită riscului lor crescut de sângerări, tromboliticele se administrează numai în situaţii foarte grave.

În cazul în care, în pofida tratamentului anticoagulant, cheaguri de sânge de la nivelul membrelor inferioare migrează către plămâni, se poate insera un filtru la nivelul venei cave inferioare, care funcţionează ca o sită, ce permite trecerea sângelui, dar opreşte cheagurile.

Dacă piciorul este umflat, se recomandă menţinerea lui ridicată faţă de planul orizontal. Urmaţi cu stricteţe tratamentul prescris de medic, chiar dacă vi se pare îndelungat! Riscurile de reapariţie sau de complicare a unei TVP sunt importante, dar pot fi prevenite prin tratament corect!