Ghidul pacientului


Sângele circulă în permanenţă prin vasele sangvine în întregul corp. Sângele oxigenat este pompat de către inimă în artere, iar după ce hrăneşte diversele organe, se întoarce la inimă prin vene. De aici el va fi împins către plămâni, unde se încarcă din nou cu oxigen, se reîntoarce la inimă şi reintră în circulaţia ce deserveşte organele.

Spre deosebire de circulaţia la nivelul arterelor, care se produce activ ca urmare a acţiunii pompei inimii, întoarcerea sângelui către cord prin sistemul venos este mai degrabă pasivă, fiind controlată de mai mulţi factori: contracţia muşchilor de la nivelul braţelor şi picioarelor, sistemul de valvule din interiorul venelor. In plus, circulaţia în vene are loc la presiune scăzută, astfel încât riscul de încetinire a fluxului de sânge şi de formare de cheaguri este mult mai mare decât la nivelul arterelor.

Venele pot avea o localizare profundă (între organe, muşchi etc.) sau superficială (venele pe care le putem uneori vedea sub piele).




CE ESTE TROMBOZA VENOASĂ?

Tromboza venoasă este o boală în care circulaţia sângelui în vene este blocată din cauza formării unui cheag de sânge (denumit în termeni medicali tromb).

Cel mai frecvent această tromboză se localizează la nivelul venelor din membrele inferioare (gambe, coapse), dar ea poate să apară în anumite condiţii şi la nivelul membrelor superioare (braţe) sau în alte localizări.

În funcţie de tipul de vene în care apare chegul de sânge (trombul), afecţiunea se numeşte tromboză venoasă superficială sau tromboză venoasa profundă.

TROMBOZA VENOASĂ SUPERFICIALĂ

Tromboza venoasă superficială (TVS) presupune apariţia unui cheag de sânge în venele superficiale.

Datorită poziţiei superficiale a venelor, se poate observa cu uşurinţă pe traiectul acestui vas o porţiune roşie, inflamată, în vecinătatea chegului format. Astfel, poate fi vizualizat traseul venei ca un cordon rosu, tumefiat, sensibil la atingere, chiar dureros. Acest fenomen poate apărea în mai multe situaţii: pe un teren de vene varicoase la nivelul venelor membrelor inferioare, dupa puncţii venoase repetate sau perfuzii prelungite la nivelul unor vene superficiale, în prezenţa unei boli neoplazice (când apare de obicei în episoade repetate).

Tromboza venoasă superficială, deşi este un fenomen neplăcut pentru pacienţi, este în general mai puţin periculoasă decât tromboza venoasa profundă. Este în primul rând importantă diferenţierea corectă a celor două, un consult medical fiind deci obligatoriu.

Tratamentul TVS se face de obicei prin aplicarea locală de căldură umedă şi administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene, fie pe cale orală (pastile) fie local (unguente). În TVS pot fi utilizate şi unguente pe bază de heparinoide (Lasonil®, Lioton®, Hepathrombin® etc.), care se absorb transdermic şi pot avea un efect de topire a trombului din vena superficială şi de reducere a edemului din jur. Este însă important să se pună iniţial diagnosticul corect de TVS, deoarece aceste unguente nu sunt eficiente în tromboza venoasă profundă! În cazuri mai rare, de TVS extinse, medicul poate decide că este necesar tratament cu anticoagulante orale.